AI de la idee la implementare. Traseul sinuos al Inteligenței Artificiale către maturitate

Puține descoperiri științifice au stârnit atâtea discuții și controverse în spațiul public ca lansarea în noiembrie 2022 a ChatGPT de către firma OpenAI. Marii giganți tehnologici Microsoft, Google, IBM, Meta, Baidu etc. au răspuns rapid fie sprijinind prin investiții uriașe OpenAI, fie finanțând cercetări proprii similare. Au apărut imediat sute de produse concurente Bard sau CoPilot și sute de produse și aplicații bazate pe licențierea oferită de ChatGPT.

Publicul larg a resimțit o undă de șoc și întrebări se pun într-o dezbatere aprinsă în care nu numai specialiștii își spun punctul de vedere. Discuțiile reflectă atât potențialul imens, cât și provocările pe care le aduce integrarea unei astfel de tehnologii avansate în societatea actuală. Printre acestea, în primul rând impactul asupra locurilor de muncă, temere îndreptățită deoarece toate revoluțiile industriale au condus la dispariția unor locuri de muncă. Oamenilor nu le place schimbarea și noii luddiți discută despre dispariția de locuri de muncă și nu vorbesc despre  faptul că revoluțiile industriale au creat întotdeauna noi și numeroase alte locuri de muncă. Primele trei au dus la dispariția locurilor de muncă bazate pe munca fizică, cea de a patra amenință locuri de muncă ale celor care au activități bazate pe informație.

Sunt discutate probleme de etică și responsabilitate, de exemplu responsabilitatea pentru răspunsurile date de AI, mai ales în contextul răspunsurilor eronate sau dăunătoare, care nu lipsesc. Există preocupări legate de modul în care AI-ul ar putea fi folosit, și chiar este folosit pentru a crea dezinformare sau conținut ofensator. Sunt temeri justificate privind confidențialitatea și securitatea datelor în contextul în care AI are acces la datele utilizatorilor, cele mai multe sensibile. Deși AI are un potențial pozitiv inimaginabil în educație, sunt dezbateri că ar putea deveni periculoasă latura dăunătoare, cea legată de plagiat, înșelăciune academică, diminuare a capacității de instruire personală. Și trebuie amintit că AI-ul are potențialul de a adânci prăpastia digitală, un flagel al actualei revoluții industriale. Inegalitățile existente se pot adânci, deoarece accesul și abilitatea de a utiliza AI-ul nu sunt uniform distribuite la nivel local, național și global.

Temerile au condus la numeroase forumuri de dezbatere la nivel inclusiv mondial cum a fost „The AI Safety Summit 2023” organizat de guvernul britanic în 1-2 noiembrie 2023 chiar în simbolicul Bletchley Park, unde a fost centrul de descifrare al mesajelor  în al doilea război mondial, și unde a lucrat chiar legendarul Alan Turing.

Este normal ca oamenii să-și pună întrebări și să caute răspunsuri. Cartea lui Cătălin Vrabie, reputat specialist și educator în domeniu, este un răspuns și are meritul că oferă multe informații și îl face pe cititor să înțeleagă ce este AI, ce impact are în societate, cum a apărut și la ce ne putem aștepta. Am parcurs cu mult interes acest prim volum, care descrie istoria conceptului AI orientându-se, cum spune chiar autorul, spre aplicabilitatea lui în diverse contexte operaționale și apoi, în următoarele trei, să atace subdomenii cheie ale inteligenței artificiale și anume: Machine Learning (ML), Natural Language Processing (NLP) și Robotică.

Volumul oferă multă informație și este scris cu atenție pentru acuratețe și concizie. Remarc angajamentul autorului spre discutarea temerilor din societate menționate mai sus afirmând că „aspirația acestor volume este de a demitiza percepțiile, adesea alarmiste, legate de inteligența artificială, promovate în mod frecvent de literatura și cinematografia de science fiction” și, aș adăuga eu, nu numai.

Cititorul va găsi în volum o istorie bine scrisă și documentată a domeniului AI, momentul critic (tipping point), tehnici și tehnologii AI, impactul actual și ce urmează. Desigur a prezenta ce urmează este o întreprindere riscantă. Niels Bohr, laureatul Premiului Nobel pentru fizică și părintele modelului atomic, este citat că ar fi spus cu umor: „Predicția este foarte dificilă, mai ales dacă este vorba despre viitor!”. De altfel, chiar Cătălin Vrabie susține în carte că ne aflăm „poate în punctul în care se afla Traian Vuia când a zburat pentru prima dată (martie 1906). La acea vreme nu se gândea nimeni la drone capabile să transporte colete, la transportul de pasageri sau la rețele de sateliți artificiali care să orbiteze în jurul planetei... ” Cu siguranță va fi așa. Când personal desfășuram o activitate de pionierat al calculatoarelor în anii 1960 visam la multe evoluții, dar realitatea a depășit cu mult orice prognoze.

[...]

Prof. univ. dr.  Vasile Baltac
București, noiembrie 2023